Generația care va intra la liceu în septembrie 2026 este cea mai mică din ultimele decenii, iar acest lucru este efectul deciziilor guvernamentale concrete, potrivit unei analize Edupedu.ro. În 2011, în următorul an după pachetul de austeritate adoptat de Guvernul Emil Boc, în România s-au născut doar 196.242 de copii, cu aproape 16.000 mai puțini decât în 2010 – o scădere de 7,5% într-un singur an, fără precedent în perioadele de stabilitate economică. Efectul acestui șoc se vede acum în sistemul de educație: mai puțini elevi de gimnaziu, mai puține clase de a IX-a planificate pentru 2026-2027 și, inevitabil, mai puține norme didactice.
În 2011 au fost cei mai puțini nou-născuți din 1930 până atunci, potrivit INS. Această cohortă, născută în 2011, este astăzi în clasa a VIII-a și va intra la liceu în toamna anului 2026.
Efectele deciziilor bugetare de atunci sunt deja vizibile în sistemul de educație: planurile de școlarizare pentru anul școlar 2026-2027, elaborate acum de școli, avizate de inspectorate și transmise Ministerului Educației pentru bugetare, indică un număr semnificativ mai mic de clase de a IX-a. Reducerea se traduce direct în mai puține ore și, implicit, în mai puține norme didactice.
Scăderea demografică lovește însă un sistem educațional deja fragilizat de decizii recente. Vine după creșterea numărului de elevi la clasă, după comasarea școlilor și după majorarea normei didactice, măsuri adoptate în ultimii ani în numele eficientizării bugetare. În acest context, liceele vor resimți direct și din plin, chiar din anul școlar 2026-2027, efectele unei cohorte de elevi semnificativ mai mici.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2010 s-au născut în România 212.199 copii, iar în 2011 numărul născuților-vii a scăzut la 196.242. Diferența de aproape 16.000 de nașteri într-un singur an înseamnă o reducere de aproximativ 7,5%, greu de explicat printr-o evoluție demografică graduală.
16.000 de copii mai puțin înseamnă, în teorie, cu 570 de clase de elevi mai puțin, la un calcul cu 28 de elevi în medie per clasă. Însă nu toți copiii născuți atunci mai sunt în școală, cu atât mai puțini mai sunt în clasa a VIII-a și chiar mai puțini vor ajunge în clasa a IX-a la liceu – detalii mai jos.
Foto: Institutul Național de Statistică (INS)
Deciziile luate într-un an, decizii care au afectat direct veniturile și protecția socială, s-au reflectat instantaneu în comportamentul reproductiv. Există studii care au documentat impactul măsurilor de austeritate asupra fertilității și ratei nașterilor de la momentul respectiv.
În 2010, Guvernul Boc a trecut prin Parlament Legea nr. 118/2010, prin care a justificat, în mod explicit, dificultatea susținerii cheltuielilor sociale din bugetul de stat. Actul normativ a prevăzut diminuarea cu 15% a indemnizației pentru creșterea copilului, alături de alte reduceri de venituri și prestații sociale, într-un context descris oficial drept unul de dezechilibru bugetar sever. Din decizia Curții Constituționale de la vremea respectivă, care a respins diminuarea pensiilor, ca fiind neconstituțională, măsurile rămase în funcție erau:
Reduceri 25%: Salarii, solde, indemnizații lunare de încadrare din sectorul bugetar, drepturi/cheltuieli cu asistența medicală, medicamente, proteze, plus aproape toate indemnizațiile și formele de sprijin de la stat, etc.
Reduceri 15%: Indemnizații eroi-martiri Revoluție (Legea 341/2004), indemnizație șomaj și prestații sociale pentru angajare șomeri, indemnizație creștere copil (min. 600 lei), indemnizație de merit, etc.
Toate aceste măsuri, plus creșterea TVA și altele în plan economic, inclusiv reduceri masive în școli, s-au aplicat din iunie acel an. În decembrie 2010, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 111/2010, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 și a introdus plafoane și opțiuni de durată și sume primite pentru părinți. Concret, pentru copiii născuți începând cu 1 ianuarie 2011, părinții puteau opta între:
-
concediu pentru creșterea copilului până la un an, cu indemnizație de 75% din media veniturilor nete, între 600 și 3.400 lei;
concediu pentru creșterea copilului până la doi ani, cu indemnizație de 75% din media veniturilor nete, dar plafonată la maximum 1.200 lei.
Ordonanța a fost adoptată ca măsură urgentă, necesară pentru fundamentarea bugetului de stat pe 2011, iar Guvernul a subliniat că situația economică impune regândirea programului de sprijin pentru creșterea copilului. Șocul s-a văzut instant în numărul de nașteri.