O declarație atribuită ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a declanșat un scandal politic și diplomatic în România.
Scandalul are implicații nu doar în România, ci și în Grecia și s-ar putea extinde în Europa de Est în condițiile în care SUA vrea să alimenteze cu gaz Europa de Sud-Est prin Coridorul Vertical.
Potrivit unui articol publicat sâmbătă, 26 septembrie, de The Wall Street Journal, Kimberly Guilfoyle, fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., ar fi sugerat că Statele Unite ar avea legătură cu căderea guvernului condus de Ilie Bolojan.
”În martie, la o cină la Atena la care au participat oficiali greci și americani, Guilfoyle a avut o ceartă cu ministrul grec al energiei, Stavros Papastavrou, în fața celorlalți invitați. Referindu-se la prăbușirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle le-a spus celor prezenți: «Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici»”, a scris WSJ, citând o persoană care a participat la cină și alte persoane cărora li s-a povestit despre incident. Discuția s-a încins, ministrul Papastavrou replicând că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, ales de popor.
Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea conversației făcute de publicația americană.
Marți, 29 septembrie, și Financial Times a scris despre cina la care Guilfoyle a vorbit despre România.
Pe 18 martie, la Ambasada SUA din Atena a avut loc o cină oficială, la care au participat peste 12 persoane: politicieni, personal al ambasadei și personal militar, a declarat pentru Financial Times o persoană familiarizată cu subiectul.
Dezvăluirile vin pe fondul unor discuții deja existente în România privind o vizită privată a aceleiași ambasadoare la București, pe 31 martie. Cu prilejul acestei vizite, ea a fost filmată de o echipă de paparazzi în timp ce lua masa într-un restaurant de lux din București, împreună cu președintele PSD Sorin Grindeanu, colegul lui Bogdan Ivan, pe atunci ministru al energiei, un consilier prezidențial și o persoană apropiată de liberali, condamnată definitiv la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență și căutată de Poliția Română.
La momentul apariției, clipul a stârnit interes pentru că în el se afla un consilier prezidențial alături de un condamnat.
Acum, președintele PSD Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan au fost întrebați ce s-a discutat la acea întâlnire. Grindeanu a recunoscut că a discutat despre Cordonul Vertical, dar a susținut că nu a vorbit de contracte, deoarece el nu poate încheia astfel de documente în numele statului român. Bogdan Ivan îi acuză pe foștii parteneri de guvernare că “aruncă România într-o poveste toxică despre relația cu Statele Unite”.
O lună mai târziu după vizita lui Kimberly Guilfoyle, PSD, cu sprijinul formațiunii de extremă dreapta AUR, a depus o moțiune de cenzură și la începutul lui mai și-a dat jos guvernul din care făcea parte.
Presa română a tot căutat de atunci explicații pentru această inițiativă, mai ales după ce social-democrații au susținut că singura lor problemă e cu premierul Ilie Bolojan, iar relațiile dintre liderul PNL și președintele Nicușor Dan s-au răcit.
Ițele gazului american
Cu o lună înaintea cinei de la Atena, în seara zilei de miercuri, 11 februarie, șefii a două dintre cele mai mari companii publice din energia românească, Transgaz și Romgaz, au fost convocați la o teleconferință cu ministrul social-democrat Bogdan Ivan. Acesta a încercat să convingă producătorul de gaze Romgaz să cumpere gaze naturale lichefiate din SUA, prin intermediari greci și români, susține o sursă a HotNews.
Ivan avea deja pregătite numele a doi posibili intermediari ai achiziției: o firmă grecească și Nova Power, o companie legată de proiectul Doicești, al reactoarelor modulare mici (SMR) de tip NuScale. “Cei de la Romgaz au resimțit intervenția ministrului, la teleconferință, ca pe o presiune”, susține sursa HotNews.
Romgaz a negat că Ivan i-a cerut să cumpere gaz, dar a precizat că ”a analizat oportunitatea de a achiziționa gaze naturale LNG, iar din analizele realizate, până la acest moment, nu s-a justificat, sub aspectul fezabilității economice, demararea sau aprobarea unei astfel de operațiuni”.
Un episod anterior a avut loc pe 7 noiembrie 2025, la Atena, când compania de stat Transgaz, firma privată Nova Power & Gas și compania greacă Atlantic-SEE LNG Trade au semnat un memorandum de înțelegere neangajant pentru a explora aprovizionarea cu GNL pe Coridorul Vertical.
Acord angajant pentru România, fără avizul MAE
Un alt moment în care e implicat Bogdan Ivan a fost semnarea unei declarații comune la Washington, pe 24 februarie 2026, de către SUA, România și alte 11 state europene. Declarația comună a fost semnată în cadrul Transatlantic Gas Security Summit, o reuniune la care au participat reprezentanți ai Statelor Unite, Greciei, Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României, Slovaciei, R. Moldova, Ucrainei, Croației, Lituaniei, Serbiei și Bosniei și Herțegovinei.
Ivan nu a avut avizul avizul necesar de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Corina Murafa, expertă în energie, membră a Comitetului Economic si Social European, a explicat marți că documentul semnat la Washington reprezintă un angajament al unor state europene de a împiedica viitoare reglementări ale Uniunii Europene care ar putea afecta importurile de gaz american.
”Niște guverne ale unor State Membre ale Uniunii Europene și ale unor state candidate s-au angajat, nici mai mult nici mai puțin, decât să submineze reglementările viitoare (europene, care altele, deși textul n-o zice explicit, de aici panica din Bruxelles) care ar putea periclita importurile de gaz american în Europa”, a precizat Corina Murafa într-o postare publicată pe Facebook.
Ea a mai susținut că ”asaltul grupării MAGA asupra intereselor statului roman” este ”o realitate de ceva vreme” în mai multe domenii, energia fiind doar unul din ele.
Cum a devenit, potrivit PSD, Ilie Bolojan ”antiamerican”
Luni și marți la București au avut loc audierile miniștrilor propuși în Guvernul Mureșan. PSD și AUR au respins din start votarea guvernului, Sorin Grindeanu lansând din nou atacuri dure la adresa premierului interimar Ilie Bolojan, pe care l-a numit ”cel mai anti-american premier din istoria postdecembristă” a României.
Acuzațiile au surprins pe toată lumea, astfel că jurnaliștii l-au rugat luni să explice de ce consideră că Bolojan e anti-american. Președintele social-democrat nu a avut prea multe argumente, referindu-se doar la opoziția liderului liberal față de proiectul de la Doicești.
Acuzația nu e nouă, Grindeanu l-a acuzat și în mai pe Bolojan că riscă ”să pună în discuție” Parteneriatul Strategic cu SUA , deoarece nu e de acord cu acest proiect.
Președintele Nicușor Dan e și el pe aceeași linie, el pledând pentru Doicești, dar și pentru o relație aprofundată cu SUA, inclusiv economic și energetic, spre deosebire de cele mai multe state europene.
Premierul Ilie Bolojan nu are însă nicio declarație antiamericană, iar opoziția lui față de Doicești are legătură cu costurile ridicate.
În mai, Ilie Bolojan a explicat că proiectul are probleme, deoarece s-au alocat deja prea mulți bani, iar “analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață”.
El a mai spus că a informat Ambasada SUA șa București despre “problemele serioase” ale acestui proiect.
De asemenea, Bolojan nu se opune Coridorului Vertical, deoarece România ar avea de câștigat din taxele de tranzit, dar nu dorește cumpărarea de gaze lichefiate americane, deoarece prețul este mare. Aceeași poziție o are și Romgaz.
Coridorul Vertical, un proiect mai vechi readus în prim plan după declanșarea războiului din Ucraina, ar urma să transporte gaze de la Sud la Nord, dinspre Azerbaidjan, dar și gaze naturale lichefiate americane de la terminalele din Grecia și Turcia.
Romgaz, producătorul național de gaze, a analizat propunerea de cumpărare de gaze naturale lichefiate (LNG) americane în decembrie 2025, dar nu a semnat vreun contract, pentru că prețul și riscurile erau prea mari pentru companie și stat, potrivit unui document consultat de site-ul E-energia.ro.
Propunerea de achiziție de LNG american, timp de 20 de ani, venea de la firma greacă Atlantic – See LNG Trade, care ar fi urmat să aducă gazele în Europa.
“Din perspectivă economică, comercială și strategică, semnarea unui astfel de Heads of Agreement sau a unui contract în termenii și condițiile actuale propuse de acest Heads of Agreement nu este justificată”, scrie în documentul Romgaz, care a estimat pierderi de 300 de milioane de euro pe an, dacă ar fi semnat contractul.
În condițiile în care Romgaz participă la proiectul Neptun Deep, care ar urma să extragă gaze Marea Neagră începând cu 2027, cumpărarea de gaze americane mai scumpe nu e viabilă.
Și autoritățile grece au negat vreun amestesc american. “Nu s-a pus niciodată problema unei amenințări la adresa guvernului grec. Și, ca să vorbim serios, așa ceva nu ar fi tolerat niciodată”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis, relatează sky.gr.
El a subliniat că relația dintre Grecia și Statele Unite este astăzi mai strânsă și mai stabilă ca niciodată.
Activitatea lui Guilfoyle nu s-a limitat la Grecia și România, ea făcând mai multe vizite și și în Bulgaria, unde discuțiile au vizat tot proiecte energetice și Coridorul Vertical.
Astfel, după vizita de la sfârșitul lunii martie la București, ea s-a dus la Sofia, unde a discutat cu președinta Bulgariei Iliana Iotova și cu premierul interimar Andrei Gurov. În mai a făcut o nouă vizită în Bulgaria, în cadrul căreia s-a întâlnit din nou cu Iliana Iotova și cu ministrul bulgar al Energiei. Discuțiile au vizat tot cooperarea energetică și Coridorul Vertical.
Întrebarea care va tot fi pusă în următoarea perioadă: A existat și o intervenție externă în România?
Până în prezent, răspunsul nu poate fi stabilit pe baza informațiilor publice disponibile.
În timp ce doi dintre participanții la cina de la București, Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan au negat informațiile din publicația americană, Administrația Prezidențială nu a oferit încă niciun fel de explicații, deși cu ocazia acelei vizite private, Kimberly Guilfoyle a fost primită și la Palatul Cotroceni, potrivit unei fotografii publicate de Administrația Prezidențială. În fotografie, apare și ambasadorul SUA la București, Darryl Nirenberg.
Întrebat luni despre dezvăluirile din The Wall Street Journal, Nirenberg a spus că, “încă de la începutul problemelor interne cu care s-a confruntat acest guvern, Statele Unite și-au exprimat deplina încredere în democrația din România”. El a mai spus că România trebuie “să rezolve singură” această situație.