Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, anunţă, luni seară, că Parchetul European investighează achiziţia microbuzelor electrice şcolare prin PNRR.

”Am primit, din partea Parchetului European, confirmarea oficială că a început investigaţia în cazul achiziţiei microbuzelor electrice şcolare prin PNRR, pe baza sesizării pe care am făcut-o”, anunţă, luni seară, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

Ministrul ăşi exprimă speranţa că ancheta se va derula rapid: ”Sper ca ancheta să se desfăşoare cât mai rapid şi, dacă se dovedeşte că legea a fost încălcată, toţi vinovaţii să plătească”.

În 8 decembrie 2025, Dragoş Pîslaru anunţa că a decis să sesizeze Parchetul European pe subiectul achiziţiei microbuzelor electrice pentru elevi, ”ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”.

”Au fost identificate situaţii în care acelaşi tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele”, explica Pîslaru.

În total, au fost 74 de achiziţii derulate individual de către 40 de judeţe.

Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, anunţa, în luna august 2025, că va trimite Corpul de Control al ministrului pentru a verifica modul în care s-a realizat achiziţia de microbuze şcolare electrice prin PNRR, după ce publicaţia Reporter de Iaşi a scris că o firmă din Prahova a obţinut peste 50 la sută din contractele de livrare microbuze şcolare electrice la nivel naţional.

La secţiunea ”anunţuri de atribuire” din sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP), Aveuro Internaţional figura cu cel puţin 35 de contracte în valoare de peste 135 de milioane de euro, susţineau jurnaliştii.

”Aveuro a luat microbuze, în special Ford, pe care le-a carosat, costul total fiind de sub 100.000 de euro/maşină. Şi apoi le-a dat în judeţe, unele preţuri fiind mai mult decât duble. Spre exemplu, la Iaşi a adus 26 de microbuze la un preţ per exemplar de 202.800 euro fără TVA. Recordul e la Olt: 262.000 euro/maşină. Acelaşi microbuz pe care Aveuro l-a adus la Iaşi cu 1.014.000 lei a costat la Braşov doar 743.000 lei. Cu preţul adjudecat la Braşov, judeţul Iaşi ar fi cumpărat 35 de microbuze şcolare electrice faţă de doar 26 cât a luat, în condiţiile în care furnizor a fost aceeaşi firmă, Aveuro Internaţional. Deci, Iaşiul e pe gaură cu nouă microbuze. În euro, asta înseamnă că fiecare microbuz de la Iaşi a fost cu 54.000 euro mai scump decât la Braşov”, se arăta în ancheta Reporter de Iaşi.

Liderul PSD Sori Grindeanu consideră că rezultatul alegerilor legislative din Ungaria, câştigate de Peter Magyar şi de Partidul Tisza reprezintă ”un mesaj clar” că ”oamenii din Ungaria se bazează pe Europa”.

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a felicitat pe Péter Magyar pentru victoria în alegerile de duminică din Ungaria, afirmând că poporul maghiar „mizează pe Europa”. „Aştept cu nerăbdare să consolidăm proiectele noastre comune şi să dezvoltăm altele noi, întrucât România şi Ungaria sunt parteneri de nădejde ai NATO şi ai UE”, a afirmat Grindeanu într-un mesaj pe X.

„Poporul maghiar mizează pe Europa! Acesta este mesajul clar transmis tuturor prin victoria lui Péter Magyar”, afirmă liderul PSD, Sorin Grindeanu, într-un mesaj pe reţeaua de socializare X.

Grindeanu adaugă că aşteaptă „cu nerăbdare” consolidarea proiectelor comune româno-maghiare şi dezvoltarea altora noi.

„Aştept cu nerăbdare să consolidăm proiectele noastre comune şi să dezvoltăm altele noi, întrucât România şi Ungaria sunt parteneri de nădejde ai NATO şi ai UE. Felicitări @magyarpeterMP!”, a mai spus Liderul PSD, Sorin Grindeanu.

Regimul de 16 ani al lui Viktor Orbán la Budapesta a ajuns la final după ce acesta şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile din Ungaria în faţa contracandidatului său, Péter Magyar. După ce aproape toate voturile au fost numărate duminică seara, Magyar părea să câştige 138 de locuri în parlamentul de 199 de locuri, o majoritate calificată care îi va conferi puteri extinse pentru a reforma Ungaria, relatează POLITICO.

„Maghiarii au spus astăzi «da» Europei, au spus «da» unei Ungarii libere”, a declarat Magyar în faţa unei mulţimi entuziaste adunate pe malurile Dunării, îndemnând în acelaşi timp susţinătorii lui Orbán din instituţiile statului să demisioneze.

Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan l-au felicitat pe liderul partidului Tisza din Ungaria, Peter Magyar, pentru victoria în alegerile parlamentare de duminică.

Orbán a acceptat rezultatele într-un discurs, afirmând că partidul său, Fidesz, va „sluji ţara noastră şi naţiunea maghiară din opoziţie”. Fidesz este pe cale să obţină 55 de locuri.

Consecinţele votului de duminică se extind mult dincolo de graniţele Ungariei. Iată toţi ceilalţi câştigători şi perdanţi ai celor mai importante alegeri din Europa din acest an.

Câştigătorii

Liderii UE Ursula von der Leyen şi António Costa

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, António Costa, pot spune adio unuia dintre cei mai încăpăţânaţi lideri ai UE, care şi-a exercitat dreptul de veto asupra unor decizii cruciale ale Bruxelles-ului, inclusiv asupra sprijinului financiar acordat Ucrainei.

Orbán a fost, de asemenea, unul dintre cei mai vocali adversari ai Bruxelles-ului, alimentând euroscepticismul în timp ce submina statul de drept în ţara sa şi se opunea în mod repetat legislaţiei UE, ceea ce a reprezentat o provocare directă la adresa capacităţii Comisiei de a-şi aplica regulile.

„Ungaria a ales Europa. Europa a ales întotdeauna Ungaria. O ţară îşi recâştigă drumul european. Uniunea devine mai puternică”, a declarat von der Leyen la scurt timp după ce Orbán şi-a recunoscut înfrângerea.

Ucrainenii (cu o rezervă)

Anul acesta, Orbán s-a opus acordării unui împrumut de 90 de miliarde de euro către Ucraina, convenit de liderii europeni — inclusiv de el însuşi — în decembrie 2025.

Ungaria şi-a retras aprobarea după ce importurile de petrol rusesc au încetat să mai curgă prin conductele Druzhba care traversează Ucraina, fapt pe care Orbán l-a calificat drept o manevră deliberată a Kievului de a influenţa alegerile prin slăbirea economiei maghiare.

Ucraina are nevoie de finanţare pentru a continua să respingă invazia pe scară largă a Rusiei înainte de vară, când trezoreria sa urmează să rămână fără lichidităţi.

Preşedintele Volodimir Zelenski l-a felicitat pe Magyar duminică seara. „Ucraina a căutat întotdeauna relaţii de bună vecinătate cu toată lumea din Europa şi suntem gata să ne intensificăm cooperarea cu Ungaria”, a spus el, adăugând că Kievul este pregătit pentru „întâlniri şi o muncă constructivă comună în beneficiul ambelor naţiuni”.

Magyar doreşte să aibă relaţii bune cu Bruxelles şi va debloca probabil împrumutul. Dar este o victorie cu gust amar pentru Zelenski, întrucât viitorul prim-ministru a declarat că se opune trimiterii de arme sau bani maghiari la Kiev şi se opune accelerării procesului de aderare a Ucrainei la UE.

Magyar a promis că va supune această chestiune unui referendum, ceea ce ar însemna, de fapt, blocarea procesului, având în vedere sentimentul anti-ucrainean puternic din societatea maghiară, pe care trebuie să-l satisfacă pentru a-şi menţine sprijinul.

Tinerii maghiari

Sondajele realizate înaintea alegerilor indicau faptul că până la două treimi dintre maghiarii cu vârsta sub 30 de ani doreau plecarea lui Orbán.

Concertele-protest masive din Budapesta din perioada premergătoare alegerilor au atras sute de mii de tineri maghiari, mulţi dintre ei declarând pentru presa internaţională că vor părăsi ţara dacă Orbán va câştiga din nou.

Magyar le-a mulţumit tinerilor maghiari în discursul său de victorie, în timp ce mulţimi de tineri inundau străzile Budapestei sărbătorind rezultatul. „Vă mulţumesc că aţi readus speranţa, speranţa în schimbare”, a spus el.

Jurnalişti şi medici

Jurnaliştii independenţi s-au confruntat cu o luptă dificilă în Ungaria, întrucât Orbán a preluat controlul asupra a 80% din mass-media din ţară. În ciuda acestui fapt, reporterii independenţi au devenit un factor decisiv în rezultatul final. Aceştia au dezvăluit modul în care guvernul Orbán a acţionat pentru a submina opoziţia prin intermediul serviciilor secrete ale ţării şi au obţinut detalii despre convorbirile telefonice dintre Budapesta şi Kremlin, în care se discutau chestiuni sensibile legate de UE.

Medicii vor fi, de asemenea, câştigători, întrucât Magyar a promis să crească investiţiile publice cu 1 miliard de euro pe an. Această promisiune vine după un deceniu de subfinanţare în sectorul sănătăţii, care a lăsat în urmă liste lungi de aşteptare, spitale dărăpănate, lipsă de echipamente şi, în cele din urmă, a provocat un exod al creierelor, a declarat pentru POLITICO preşedintele Camerei Medicale Maghiare, Péter Almos.

Guvernul lui Orbán a lansat în trecut campanii publicitare pe panouri care îi învinuiau pe medici pentru deficienţele sistemului.

Perdanţii

Donald Trump şi JD Vance

Vicepreşedintele SUA, JD Vance, l-a vizitat pe Orbán la Budapesta în 7 aprilie pentru a-i susţine campania de realegere, lăudându-se că acesta va câştiga şi acuzând UE de amestec în alegeri. Preşedintele SUA, Donald Trump, i-a acordat lui Orbán cinci susţineri publice în ultimele şase luni şi a promis că Washingtonul va oferi Ungariei sprijin economic.

„Trebuie să-l realegem pe Orbán ca prim-ministru al Ungariei, nu-i aşa?”, le-a spus Vance susţinătorilor Fidesz, în aplauzele entuziaste ale acestora, în timpul unui miting organizat într-un stadion de fotbal. Dar cuvintele de susţinere au fost în zadar, reprezentând o lovitură pentru Casa Albă, care şi-a pierdut acum aliatul cheie în Europa, pe fondul deteriorării relaţiilor transatlantice.

Oameni de afaceri şi think tank-uri legate de Fidesz

Reţeaua de think tank-uri conservatoare finanţate de guvernul Orbán este pe cale să-şi piardă fondurile de funcţionare. Printre acestea se numără Mathias Corvinus Collegium, think tank-ul condus de directorul politic al lui Orbán şi care face lobby pe lângă instituţiile UE la Bruxelles.

Oamenii de afaceri maghiari apropiaţi de Fidesz, care domină sectorul privat al ţării — inclusiv prietenul din copilărie al lui Orbán, Lőrinc Mészáros, şi ginerele său, István Tiborcz — riscă să-şi piardă accesul privilegiat la fondurile UE şi la contractele publice.

În discursul său de victorie, Magyar a declarat că va înfiinţa un „birou pentru restaurarea averii naţionale”, în cadrul căruia avocaţi şi poliţişti vor investiga pentru a recupera bunurile statului şi a-i băga după gratii pe cei care au participat la acte de corupţie. „Nu vom mai fi niciodată o ţară fără consecinţe”, a spus el.

Kremlinul

Preşedintele rus Vladimir Putin tocmai a pierdut un aliat valoros — şi o sursă cheie de informaţii din interior — chiar în inima UE.

În ultimele luni, presa maghiară şi internaţională a dezvăluit legături strânse între Budapesta şi Moscova, inclusiv convorbiri telefonice între ministrul de externe Péter Szijjártó şi omologul său rus, Serghei Lavrov.

Cei doi au discutat despre deliberările interne ale UE privind sancţiunile împotriva Rusiei, Szijjártó promiţând, se pare, că va împărtăşi documente europene confidenţiale prin intermediul ambasadei maghiare.

Aripă dreaptă europeană

Orbán, care a promis frecvent că va „ocupa” Bruxelles-ul şi va schimba instituţiile din interior, este figura-cheie a partidului de extremă dreapta „Patrioţii pentru Europa”, care reuneşte partidele naţionaliste ale UE, precum RN din Franţa, condus de Marine Le Pen, şi Vox din Spania, condus de Santiago Abascal.

Înfrângerea lui Orbán reprezintă o pierdere şi pentru alte figuri de extremă dreapta din Europa, inclusiv pentru prim-ministrul italian Giorgia Meloni, care pierde un aliat la masa negocierilor de la Bruxelles.

 

Președintele USR, Dominic Fritz, este primul lider politic de la București care salută victoria partidului de opoziție Tisza din Ungaria, după publicarea rezultatelor oficiale parțiale.

“În exercitarea atribuțiilor sale constituționale și legale, Președintele României poate numi prin decret sau poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare. În cazul refuzului, Președintele României aduce la cunoștința publicului motivele pe care se întemeiază. Acest atribut este de natură a garanta că persoanele numite în funcțiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 îndeplinesc exigențele de competență profesională, integritate și credibilitate instituțională necesare pentru exercitarea funcțiilor de conducere”, a transmis Președinția.

Așadar, Nicușor Dan are o responsabilitate constituțională, o obligație față de societate, de a verifica măsura în care aceste exigențe ar fi îndeplinite de către procurorii propuși de Ministrul Justiției, e mai arată în comunicat.

“Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este structura specializată a Ministerului Public, cu atribuții în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor contra securității naționale a României, a infracțiunilor de criminalitate organizată, terorism, spălare a banilor, trafic de droguri și a altor categorii de infracțiuni grave. Credibilitatea acestei instituții față de societate, precum și față de actorii instituționali și partenerii externi este esențială pentru atingerea obiectivelor instituției, precum și pentru respectarea principiilor funcționării statului de drept. Funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism implică, prin natura ei, un standard înalt de integritate, în sensul că persoana care o exercită nu trebuie să ridice niciun fel de îndoieli cu privire la capacitatea sa de a exercita atribuțiile de conducere fără influențe, conflicte de interese sau vulnerabilități susceptibile a afecta credibilitatea instituției”, potrivit sursei citate,

În cazul candidatului propus în persoana lui Gill-Julien Grigore-Iacobici, au fost relevate în spațiul public o serie de aspecte, unele consfințite și prin hotărâri judecătorești definitive, care ar putea afecta standardul de credibilitate instituțională al DIICOT și care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

“La nivelul întregului sistem judiciar, și în cazul particular al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, este esențial ca funcțiile de conducere să fie ocupate de persoane care să reprezinte o garanție a credibilității și imparțialității înfăptuirii actului de justiție. Președintele României reține că legitimitatea unui instituții a statului de drept se întemeiază atât pe actele pe care le emite respectiva instituție, cât și pe respectarea celor mai înalte standarde de credibilitate la nivelul conducerii sale. În consecință, având în vedere motivele expuse mai sus, în exercitarea atribuției conferite de art. 144 alin. (1) coroborat cu art. 148 alin. (4) din Legea nr. 303/2022, Președintele României refuză numirea domnului Gill-Julien Grigore-Iacobici în funcția de procuror-șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism”, a mai transmis instituția.

+++

Gill Julien Grigore-Iacobici, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a fost una dintre cele două propuneri ale ministrului Justiției pentru funcția de procuror șef-adjunct la DIICOT. În trei declarații de avere a scris că a primit donații din partea socrilor – de exemplu, în 2024, a primit o donație de 420.000 de lei, echivalentul a 84.000 de euro. Soacra lui este una dintre cele mai bogate primărițe din țară, potrivit Hotnews.ro.

În propunerea de numire, ministrul Radu Marinescu a indicat, în cazul lui Gill Julien Grigore-Iacobici, că are „o vastă pregătire profesională și o experientă foarte mare, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere”.

Legăturile de familie ale lui Gill Julien Grigore-Iacobici au atras însă atenția.

Soacra sa, Gabriela Iacobici, este unul dintre cei mai longevivi primari PSD din județul Constanța, conducând comuna Grădina din anul 2008. Gabriela Iacobici este și unul dintre cei mai bogați primari din România. Snoop a dezvăluit că ea deține peste 3.000 de hectare de teren agricol în județul Constanța.

Soția procurorului Grigore-Iacobici, Sonia, și socrul său, Ioan Iacobici, au fost condamnați definitiv în 2015 pentru fraude cu fonduri europene.

Cei doi au fost acuzați de DNA de folosire sau prezentare de declarații false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor și de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Prejudiciul adus Ministerului Agriculturii a fost evaluat la 2 milioane de lei.

După ce dosarul a fost strămutat de la Constanța la Galați, Ion Iacobici și fiica sa au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Inspectorii sanitar-veterinari au dat, într-o săptămână, aproape 300 de amenzi în valoare de peste 2,15 milioane de lei şi au retras de la vânzare aproape două tone de produse, în urma unor controale făcute în perioada 31 martie – 7 aprilie, la peste 4.200 de unităţi. printre neregulile constatate, s-au numărat vânzarea peştelui fără asigurarea lanţului de frig, organizarea de târguri săptămânale în spaţii neaprobate sanitar-veterinar, nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi comercializare a produselor alimentare ţi deficienţe ale spaţiilor, utilajelor şi ustensilelor de lucru.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a desfăşurat în perioada 31 martie – 7 aprilie 2026, a doua etapă a controalelor premergătoare Sărbătorilor Pascale. În acest interval, inspectorii ANSVSA au verificat respectarea condiţiilor de igienă în care sunt produse, depozitate, transportate şi comercializate produsele alimentare de origine animală şi nonanimală, precum şi conformitatea documentelor însoţitoare, trasabilitatea, etichetarea şi marcarea produselor destinate consumului uman, informează instituţia într-un comunicat de presă.

Astfel, au fost verificate 4.291 de unităţi, printre care supermarketuri, carmangerii, magazine alimentare, unităţi de procesare a laptelui, restaurante, depozite frigorifice, unităţi de fabricare a pâinii, laboratoare de cofetărie-patiserie, pieţe agroalimentare, precum şi mijloace de transport supuse controalelor în trafic.

În urma acestor controale, au fost aplicate 274 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 2.150.800 lei, 158 de avertismente, 12 ordonanţe de suspendare a activităţii şi patru ordonanţe de interzicere a activităţii.

De asemenea, în urma acestor controale au fost retrase oficial 1.849 kilograme de produse de origine animală şi nonanimală, care urmează să fie distruse. Produsele retrase au inclus ouă, carne tocată, carne preparată de pasăre, peşte, icre, produse zaharoase, sucuri şi diferite produse de cofetărie.

Potrivit sursei citate, printre principalele neconformităţi constatate de inspectori s-au numărat expunerea la vânzare a peştelui fără asigurarea lanţului de frig, neanunţarea începerii activităţii, manipularea produselor alimentare cu încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, organizarea de târguri săptămânale în spaţii neaprobate sanitar-veterinar, nerespectarea normelor privind întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi comercializare a produselor alimentare, deficienţe ale spaţiilor, utilajelor şi ustensilelor de lucru, deficienţe în implementarea programului HACCP, utilizarea unor mijloace de transport neigienizate corespunzător şi existenţa unor fişe de sănătate animală nevizate.

„Rezultatele acestor controale arată clar că vigilenţa trebuie menţinută la cel mai înalt nivel în perioada premergătoare sărbătorilor. Miza noastră este una directă şi foarte concretă: protejarea sănătăţii cetăţenilor. Ori de câte ori sunt identificate produse care nu respectă normele sanitar-veterinare şi de siguranţă alimentară, intervenim ferm, pentru ca pe masa românilor să ajungă doar alimente sigure.”, afirmă dr. Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele ANSVSA.

ANSVSA precizează că, la nivelul direcţiilor judeţene şi al circumscripţiilor sanitare veterinare va fi asigurată permanenţa, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, iar cetăţenii pot sesiza orice neregulă la numărul de telefon gratuit: 0800 826 787.

Politica nu începe în sufletul individului, ci în
spațiul dintre oameni – acolo unde apariția celuilalt ne obligă la
responsabilitate, la dialog, la recunoaștere mutuală. Democrația nu se naște în
constituții. Ea se naște în piețe, pe trotuare, în parcări, pe străzile pe care
pașii tuturor – rezidenți sau vizitatori – au aceeași legitimitate. A organiza
un spațiu public înseamnă, prin urmare, a face o declarație politică. A spune
cine este binevenit și cine nu. A defini cine aparține și cine este exclus. A
alege între deschidere și închidere. Între ospitalitate și fortăreață. De
exemplu, modul în care un sector al Bucureștiului – Sectorul 3, administrat de
Robert Negoiță – își gestionează parcările, trotuarele și accesul public nu
este o chestiune tehnică. Este o chestiune ontologică: ce fel de comunitate
politică vrem să fim? 

Proiectul european – dincolo de piața unică, de moneda
comună și de acquis-ul comunitar – este, în esența lui, un proiect
despre spațiul comun. De la Paris la Berlin, de la Roma la Madrid, capitalele
europene au construit, de-a lungul deceniilor, o gramatică a spațiului public
fondată pe câteva principii: a) accesibilitatea universală – spațiul
public aparține tuturor, nu doar celor care locuiesc acolo; b) transparența
normativă – regulile sunt clare, publice, previzibile; c) proporționalitatea– sancțiunile sunt corelate cu gravitatea faptei, iar dreptul la apărare este
garantat; d) egalitatea de tratament – niciun individ nu este
privilegiat sau penalizat pe baza statutului său de rezident sau de străin; e) ospitalitatea
structurală – orașul nu tolerează pur și simplu prezența celuilalt, ci o
facilitează. Aceste principii nu sunt simple reglementări urbanistice. Ele sunt
expresia unei viziuni antropologice. Omul este o ființă a întâlnirii, iar
orașul este scena acestei întâlniri. Jacques Derrida ar spune că ospitalitatea
nu este un act de generozitate al gazdei, ci condiția de posibilitate a eticii
însăși. Sectorul unui oraș european – în speță Sectorul 3 – care nu primește,
nu este doar neglijent – este, în sens profund, ne-etic. 

Prin sistemul de parcare al Sectorului 3, spațiul
public suferă o mutație de sens. Parcarea vizitatorilor – acel gest elementar
prin care un oraș spune „ești binevenit” – nu mai este un drept facilitat,
ci un obstacol de parcurs. Absența unor zone dedicate vizitatorilor, combinată
cu multiplicarea amenajărilor destinate exclusiv rezidenților, produce ceea ce
filosofia politică numește excludere structurală: nu ești interzis explicit,
dar ești făcut să simți că nu-ți aparține acest loc. Este vorba despre ceea ce
Michel Foucault ar fi recunoscut ca o formă subtilă de „guvernamentalitate:
puterea nu se exercită prin interdicție directă, ci prin arhitectura
posibilului. Nu ți se spune „nu ai voie”, ți se construiește un mediu în
care prezența ta devine incomodă, costisitoare, riscantă. Dar poate cea mai
gravă disonanță dintre valorile europene și realitatea Sectorului 3 nu ține de
parcări, ci de modul în care se aplică sancțiunile. Semnalări între persoane,
intervenții rapide, ridicări de vehicule – toate acestea contribuie la crearea
unui climat pe care Pierre Bourdieu l-ar numi de „violență simbolică”. O
violență care nu lovește corpul, ci sensul de siguranță, de apartenență și de
demnitate al individului. Unde sunt garanțiile elementare? Dreptul de a fi
audiat înainte de sancțiune? Recursul efectiv? Accesul la informație?
Principiile statului de drept nu sunt opțiuni administrative – sunt fundamentul
contractului social. Slăbirea lor, chiar și la nivel local, chiar și
„doar” în legătură cu parcările, constituie în Sectorul 3 al Capitalei o
erodare a democrației la rădăcină. Căci democrația nu moare niciodată prin proclamații
solemne. Ea moare prin detalii. Prin bariera care se ridică fără avertisment,
prin amenda care vine fără explicație, prin regula locală pe care vizitatorul
nu o cunoaște, dar toți sunt pedepsiți că nu o respectă. 

Imaginea pe care o dă Sectorul 3 despre calitatea
democrației românești este înfricoșătoare. Dacă spațiul public este privatizat
de facto – transformat în proprietate implicită a rezidenților – , dacă
regulile sunt opace și aplicate arbitrar, dacă vizitatorii sunt tratați ca intruși
într-un loc care ar trebui să fie al tuturor, atunci nu mai vorbim despre o
problemă urbanistică. Vorbim despre o criză a spațiului democratic. Habermas ar
recunoaște în Sectorul 3 un simptom al ceea ce el numea „colonizarea lumii
trăite de către sistem”. Momentul în care logica birocratică și cea a puterii
locale înlocuiesc logica comunicării libere și a drepturilor egale. Trotuarul
nu mai este un loc de trecere – devine un teritoriu contestat. Parcarea nu mai
este un serviciu public – devine un instrument de control.

Sectorul 3 întunecă imaginea Bucureștiului pentru cel
care vizitează România. O capitală europeană – și Bucureștiul pretinde acest
statut – nu poate trata ospitalitatea ca pe o favoare pe care o acordă sau o
retrage după bunul plac. Ospitalitatea urbană este o obligație structurală. Ea
trebuie înscrisă în planuri urbanistice, în regimul juridic al parcărilor, în
semnalizarea străzilor, în atitudinea instituțiilor. „Ospitalitatea
urbană”, inexistentă în Sectorul 3 – este o cerință politică. Fără
ospitalitate, orașul încetează să mai fie „polis” – comunitate politică – și
devine „castrum” – fortăreață, garnizoană, spațiu al controlului. Există o
frază atribuită lui Winston Churchill: „Noi modelăm clădirile, și apoi
clădirile ne modelează pe noi.” Ea poate fi extinsă: noi modelăm orașele,
și apoi orașele ne modelează democrația. Un Sector 3 care închide, care
sancționează fără transparență, care discriminează implicit nu este doar un
eșec urbanistic. Este un simptom al unei democrații care nu și-a asumat pe
deplin propriile principii. Este dovada că, deși România este stat membru al
Uniunii Europene, valorile europene nu au pătruns încă în capilarele vieții
cotidiene – acolo unde cetățeanul nu citează tratate, ci caută un loc de parcare.
 

Vorba primarului Robert Negoiță: „Doamne-ajută!”      

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că, şi dacă Strâmtoarea Ormuz s-ar redeschide, iar circulaţia petrolierelor ar reveni la situaţia dinaintea războiului din Orientul Mijlociu, ar mai dura câteva săptămâni până când preţurile carburanţilor ar scădea semnificativ. El arată că, pe fondul producţiei mai scăzute cu 25 de procente şi al unei cereri crescute, din cauza celor care au ales să îşi facă provizii, este normal ca preţurile la combustibili să rămână ridicate.

”Există un termen de minim 45-50 de zile din momentul în care apare o astfel de modificare (redeschiderea strâmtorii Ormuz – n.r.) până când ajungem cu adevărat să revenim la normal. Din punctul de vedere al cifrelor mari, înainte de acest război omenirea extrăgea şi rafina aproximativ 100 de milioane de barili de petrol în fiecare zi. Acum, această cantitate, din două motive – blocarea strâmtorii Ormuz şi bombardarea anumitor facilităţi de extracţie, transport, rafinare a produselor petroliere – au dus ca această cantitate să fie cu 25% mai mică. În continuare, la nivel mondial cererea este aproximativ la fel ca înainte de izbucnirea acestui război, suntem într-un moment în care a apărut şi acea criză în care oamenii au început să îşi facă provizii, companiile au început să îşi facă provizii mai mari, deci o cerere mai mare şi o producţie mai mică, evident că în aceste condiţii preţul creşte”, a afirmat Bogdan Ivan, miercuri seară, la Digi 24.

Ministrul Energiei a explicat că preţul barilului de petrol pe piaţa internaţiomală a ajuns să fie şi dublu faţă de perioada dinaintea războiului, la fel şi al motorinei.

El a estimat că va fi nevoie de ”cel puţin 50 de zile” până când situaţia la nivel mondial va reveni la normal, subliniind că nu este vorba doar despre preţurile combustibililor, ci şi despre cel al maselor plastice, industria petrochimică, ale ureei şi ale amoniacului, importante în agricultură.

”Noi vorbim despre produs fizic. Una este piaţa, care s-a liniştit odată cu anunţul preşedintelui Donald Trump (privind un acord cu Iranul – n.r.), dar până când nu ai produsul fizic în rafinăria din ţara ta, ca începe să intre pe fluxul de rafinare şi care va ajunge ca în 15 zile de când intră în flux să ajungă la pompă, durează aproximativ 50 de zile”, a subliniat Bogdan Ivan.

El a spus că România a găsit noi rute, ajungând că aducă petrol inclusiv din Guyana Franceză.

În ceea ce priveşte preţul la pompă în România, ministrul este de părere că este nevoie de câteva sptămâni, două sau trei, până când combustibilul la preţ mai mic va ajunge să fie vândut, după încetarea conflictului armat din Golful Persic.

USR, partid la fondarea căruia a contribuit Nicușor Dan și care l-a susținut mereu, cu mici excepții dictate de anumiți lideri ai formațiunii, nu vede cu ochi buni numirile în justiție aprobate miercuri prin decrete.

Președintele Nicușor Dan a fost întrebat miercuri, într-o conferință de presă, dacă îl mai susține sau nu pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier.