Premierul Ilie Bolojan a susținut miercuri seară o conferință de presă în care a anunțat că suntem “la finalul unor măsuri de ajustare bugetară” și se începe munca la “măsuri de relansare economică”.
“Suntem în acest început de an la finalul unor măsuri de ajustare bugetară, care au însemnat o perioadă dificilă pentru mulți români, care a însemnat o contrcție economică, dar închidem aceste măsuri și, începând din această perioadă, vom lucra la măsurile care să ducă la o relansare economică, ceea ce înseamnă să avem un stat mai eficient, ceea ce înseamnă să avem o economie pusă pe baze mai sănătoase, servicii publice mai bune și mai multe oportunități pentru oameni, corectând nedreptățile și creând condiții pentru dezvoltare. Pentru asta, în această perioadă, lucrăm la câteva priorități și am să vă fac o scurtă trecere în revistă a acestora.”, a spus Bolojan.
În primul rând se lucrează la pregătirea bugetului pe anul acesta.
“Țintele stabilite de către Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ținta de deficit și ne propunem să reducem inflația la finalul anului la 4%. Săptămâna viitoare vom finaliza discuțiile pe buget, iar trimiterea la parlament în vederea adoptării ne propunem să fie la sfârșitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie. Principalele provocări ale bugetului țin de încadrarea în deficit, țin de absorbția de fonduri europene – așa cum știți, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Deci, acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget și asigurăm absorbția de fonduri europene pentru a avea investiții importante și anul acesta care se traduc în kilometri de autostrada – ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Pașcani – și, de asemenea, în spitale terminate, în investiții în localitățile din România”, a spus el.
În paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației, care a intrat în circuitul de avizare guvernamental și el ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare, iar în baza consultării dintre Ministerul Dezvoltării și cel al Justiției, recomandarea Ministerului Justiției este să angajarea răspunderii Guvernului pentru adoptarea lui, a precizat Bolojan.
“Așa cum știți, el are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuieli a statului, în așa fel încât, în anii următori, să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administrație, creând condiții pentru a avea o administrație în serviciul cetățeanului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți cetățenii, prin administrațiile locale. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului pensiei cu salariul; și acesta ar urma să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a completat premierul.
Cel de-al doilea pachet este pachetul de relansare economică. Joi, acest pachet va fi prezentat într-o primă lectură în ședința de Guvern, iar după va fi prezentat public de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, urmând să fie pus în transparență decizională.
Vineri va avea loc un Consiliu Tripartit în care va fi prezentat partenerilor sociali, a mai spus Bolojan.
“Acest pachet conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile și scheme de garanții, de exemplu, prin Banca de Investiții și Dezvoltare. În afară de acest pachet, una dintre cele mai importante măsuri pentru a ne pune economia pe baze sănătoase este să avem predictibilitate în măsurile fiscale, să asigurăm stabilitate politică și financiară și, în mod evident, să lucrăm la cele câteva domenii care influențează semnificativ economia, cum sunt absorbția de fonduri europene sau energia”, a precizat prim-ministrul.
Tot el a punctat că, în completarea acestor pachete, sunt pregătite și vor fi puse săptămâna viitoare în transparență decizională trei proiecte de OUG privind simplificarea în domenii care ar susține companiile pentru autorizare, prin debirocratizarea proceselor de autorizare, prin simplificarea acestora și prin reducerea poverii administrative.
“Este vorba de un proiect privind simplificarea obținerii avizelor de mediu, unde termenele vor fi scurtate substanțial în așa fel încât durata de obținere a avizelor de mediu să se reducă, pentru ca investițiile companiilor să poată fi realizate mai repede. De exemplu, pentru o decizie de încadrare astăzi avem un termen de 90 de zile, în propunerea agreată inclusiv de Comisie, termenul va și redus la 60 de zile”, a conchis el.
Un al doilea proiect, promovat de Ministerul de Interne, este cel legat de simplificarea obținerii autorizațiilor de incendiu, avizelor pe care le emite Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Asta înseamnă simplificare, scurtare termene, standardizare, în așa fel încât avizul să fie obținut în maxim 15 zile, iar autorizația, în maxim 30 de zile. Astăzi, în anumite zone ale țării, cum este Bucureștiul, obținerea Avizului durează luni de zile, ceea ce blochează investiții și întârzie finanțările pentru companii, a spus premierul.
Un al treilea pachet despre care a vorbit este cel de simplificare a avizării investițiilor mari în România.
“E vorba de așa-numitul aviz CEISD – Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe, unde, pe de o parte, tarifele se reduc la jumătate, termenele, de asemenea, se înjumătățesc, iar pragul care este astăzi de două milioane euro pentru a avea nevoie de acest aviz, este ridicat la cinci milioane de euro, în așa fel încât să debirocratizăm marele investiții care se fac în România.Un alt domeniu important, care este o prioritate pentru guvern, este cel de a ne întări sectorul energetic și ceea ce derivă din acest sector. Este important să ne creștem capacitățile de stocare și vom pune o presiune pe Hidroelectrica. Pentru a-și crește capacitățile de stocare, ar trebui să își facă capacități de stocare de 500 de megawați. Au întârzieri destul de mari, dar fiecare megawatt în stocare înseamnă un preț mai mic al energiei, pe care țara noastră îl achiziționează la vârf de consum seara, când nu avem energie suficientă, iar dublat de economiile care se fac prin această acumulare la prânz, când practic energia se irosește, înseamnă un element important pentru echilibrarea mixului energetic”, a mai punctat acesta.