Patriarhul a dat liber la politică în biserici
Dacă e să ne luăm după pedepsele aplicate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoții din România pot întra în politică și pot candida fără probleme…
Cei care nu au respectat hotărârile faţă de viaţa politică, au primit ca sancțiune doar o „dojană sinodală scrisă”.
„Sfinții” fac legea, dar nu o respectă
Ce rost au legile? Ca să stabilească niște limite. În acest sens, dacă noi, oamenii obișnuiți, le încălcăm, suntem judecați și condamnați în funcție de gravitatea faptei. Și putem rămâne fără bani, fără bunuri, fără serviciu, sau – Doamne ferește! – fără libertate.
Legea, respectiv hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, spune că preoții implicați în politică, în speță cei care candidează din partea unui partid politic, trebuie să aleagă între preoție și politică. Cu alte cuvinte, sunt pasibili de pedeapsa cu excluderea din preoție. O pedeapsă gravă, iar cei ce au hotărât să o ignore au făcut-o cu bună știință. Au riscat (oare?), știind că pot rămâne fără „job”? Ce i-a „mânat în luptă”, știind ce risc își asumă? De ce au ales politica în detrimentul riscului de a fi excluși din preoție?
„Borcanul cu miere” al politicii
Ce să înțelegem noi, cei care urmărim respectarea legii în țară? Că cei care au datoria să aplice legea, nu o fac, acordând pedepse extrem de blânde față de cele prevăzute în lege? Este destul de clar că (Sfântul) Sinod a încercat să dea o falsă aparență de neimplicare în procesul electoral, dar finalitatea este că niciunul dintre preoții care și-au făcut de cap nu a fost pedepsit.
Concret, cel mai cunoscut caz din județul nostru a fost cel al preotului din Mihăești, Popa Marcel, care a candidat la funcția de primar pe listele PNL. El a fost pe toată durata campaniei extrem de „agresiv politic”, a făcut inclusiv campanie electorală în biserică, dar și „circ politic” în comună și pe rețelele de socializare. Să nu uităm că acesta s-a bucurat atunci de sprijinul ministrei Justiției, Alina Gorghiu, președinta PNL Argeș. La ce pedeapsă să se fi așteptat?
Demersurile noastre jurnalistice rămase fără răspuns
Ca jurnaliști care întotdeauna urmărim aplicarea legii, am făcut către Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, dar și către Patriarhie și Sfântul Sinod, adrese în care am adus la cunoștință faptele și am solicitat respectarea legii (dată tot de ei). Patriarhia nu s-a deranjat să ne dea niciun răspuns, iar Arhiepiscopia a aplicat tot „politica struțului”. Nu am primit răspuns pentru că știau că vine și „grațierea?!”
Lege dată, dar neaplicată
„În ziua de joi, 6 februarie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române„, se arată în Comunicatul Patriarhiei. Pe lângă hotărârea de excludere a episcopului Sălajului, Petroniu, ce este cercetat pentru delapidare, procurorii revendicând un prejudiciu de 3 milioane lei, Sfântul Sinod a mai aprobat „dojană sinodală scrisă” pentru cei care s-au implicat în viața politică.
„A aprobat dojană sinodală scrisă pentru cei care nu au respectat disciplina canonică şi statutară, precum şi hotărârile sinodale referitoare la poziţia Bisericii Ortodoxe Române faţă de viaţa politică şi campaniile electorale, reafirmând obligaţia tuturor ierarhilor, clericilor şi monahilor de a respecta aceste prevederi„, mai precizează Comunicatul Patriarhiei.
Vă reamintim că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat, încă din 2008, o hotărâre prin care interzicea preoților să facă politică, pe care și-a reînnoit-o la fiecare 4 ani, în anii electorali. Poate și la presiunea făcută de presă și ca să nu fie nicio confuzie, și anul trecut, fiind an electoral, fiecare Protoierie din Argeș a primit o Circulară, nr. 617/26.03.2024, semnată de către Consilierul Administrativ Bisericesc, Preot Andrei Michai și de Secretarul Eparhial, Preot Alexandru Mărtoiu, „din încredintarea Înaltpreasfintitului Părinte Calinic Argeșeanul, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului”. Înaltpreasfințitul Calinic le-a reamintit preoților din teritoriu prevederile Articolului 7, alin. 1 din Legea 489/2006 și ale Îndreptarului Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind anul electoral, precum și hotărârile Sfântului Sinod nr.1844/2016, 6970/2020 și 1731/2024 și anume aceea că:
《 arhiereului, preotului, diaconului, monahului și monahiei din Biserica Ortodoxă Română le este interzis să facă politica partinică, să fie membri ai unui partid politic, să candideze la alegerile parlamentare și locale, să participe la campanii electorale în calitate de susținator sau să ocupe funcții de demnitar la nivel central sau local》
Din punct de vedere legal, așa cum scrie clar la punctul 3 din respectiva Circulară: 《clericul sau monahul care se implică în politică în calitate de membru sau de candidat al unui partid, încalcă legamântul depus la hirotonie (Mărturisirea), Hotărârile Sfântului Sinod, prevederile Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale B.O.R. […] și va trebui să aleagă între cariera politică și misiunea clericală/viața monahală.
„Spălându-se astfel pe mâini” de răspundere, ca Pillat din Pont, arhiepiscopul Calinic le-a pus legea în brațe. „Faceți ce spune popa, nu ce face popa!” părea să spună șeful preoților din Argeș.
O dojană e totuși o „frecție la un picior de lemn”
Când a fost reală hotărârea sinodului și ce legătură are cu „dojana scrisă” dată anul acesta? Când a fost Biserica „dreaptă”? Când a dat legea, sau când a aplicat-o?
Ca o simplă comparație cu viața de zi cu zi, cum ar fi dacă un șofer se urcă beat la volan, știind că va rămâne fără permis, iar polițistul care l-ar prinde i-ar da un simplu avertisment. Cum ne-am simți noi, cei care respectăm legea? Nedreptățiți, nu? Sau ne-am pune întrebări? De ce, cum, cine, al cui a fost…
Cu alte cuvinte, dacă e să ne luăm după „pedeapsa” aplicată preoților, patriarhul și sinodul au dat liber la politică în biserici… De parcă ne mai mirăm de ceva!
Așteptăm acum să vedem dacă îi repun pe rătăciți și pe funcții.
CITEȘTE ȘI:
Iar au dat „dracii” în Popa Marcel? Dracii politicii