Fost primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc i-a convins pe judecătorii de la Tribunalul Dâmbovița să-l pună în libertate, spunându-le că plătește lunar, din pensie, câte 1.000 de lei pentru acoperirea prejudiciului de peste 23 de milioane de lei din dosarul Publitrans.
Pendiuc, care a fost condamnat, în mai 2023, la 4 ani de pușcărie pentru abuz în serviciu, le-a mai spus magistraților că „regretă enorm” și că pe vremea când era la șefia Primăriei Pitești a construit „creșe și grădinițe”.
Tribunalul Dâmbovița i-a admis lui Tudor Pendiuc cererea de liberare condiționată pe data de 27 ianuarie 2025, confirmând astfel hotărârea Judecătoriei Găești din 5 decembrie 2024. Reamintim că Tudor Pendiuc a fost condamnat pe 5 mai 2023 la 4 ani de pușcărie pentru abuz în serviciu, în legătură cu achiziționarea frauduloasă a 80 de autobuze în valoare de 6,3 milioane de euro, edilul primind de la reprezentanții firmei căreia i-a fost atribuit contractul un apartament de 130.000 de euro pentru fiica sa, Ema Pendiuc.
Pe fond, fostul edil primise o condamnare de 8 ani de închisoare, însă instanța de apel i-a redus pedeapsa la jumătate, după ce infracțiunea de luare de mită s-a prescris. Alături de Tudor Pendiuc au mai fost condamnați definitiv la câte 4 ani de închisoare Constantin Scarlat (patronul SC CNCD SA) și Gheorghe Văsîi (patronul SC Girexim Universal SA), ambii pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Libertatea a consultat Hotărârea nr. 43/2025 din 27.01.2025 a Tribunalului Dâmbovița pentru a vedea cum i-a convins Tudor Pendiuc pe judecători să-l elibereze condiționat:
„Referitor la prejudiciu, precizează că toate bunurile mobile şi imobile ale intimatului se află sub sechestru judiciar, fiind începută executarea silită asupra acestora. Susţine că intimatul nu are posibilitatea materială să scoată la licitaţie bunurile pentru a le putea valorifica în vederea acoperirii prejudiciului, iar împrejurarea că a fost începută procedura de executare silită asupra acestora face ca și cerinţa prevăzută la art. 100 lit.c) din Codul penal să fie îndeplinită. Precizează că singurul venit al intimatului este pensia din care acesta plăteşte lunar suma de 1.000 de lei pentru acoperirea prejudiciului. Apreciază că şi ultima condiţie legală pentru acordarea beneficiului liberării condiţionate este îndeplinită, intimatul având un comportament ireproşabil pe tot parcursul executării pedepsei, a primit 16 recompense, are vârsta de 70 de ani, probleme de sănătate şi îşi doreşte să meargă acasă la familia sa şi la nepoţi. Solicită să se constate că ceilalţi doi coinculpaţi alături de care intimatul a cauzat prejudiciul se află în stare de libertate (n.r. – afaceriștii Gheorghe Văsâi și Constantin Scarlat), iar în cazul liberării condiţionate a acestora, DNA nu a formulat contestaţie. Intimatul condamnat (Pendiuc Tudor – n.r.), având cuvântul, arată că regretă foarte mult fapta săvârşită, susţinând că în perioada mandatului său ca primar al municipiului Piteşti a construit creşe şi grădiniţe. Susţine că în timpul executării pedepsei a participat la toate activităţile şi programele desfăşurate în cadrul penitenciarului, a ţinut conferinţe pe teme de administraţie publică şi a participat la activităţi productive. Solicită să fie liberat condiţionat pentru a merge acasă la familia sa întrucât este în vârstă şi are 3 nepoţi de creşterea şi educarea cărora doreşte să se ocupe împreună cu soţia sa care este cadru didactic”, se arată în documentul citat.
În motivarea hotărârii din 27 ianuarie 2025, Tribunalul Dâmbovița a arătat că Tudor Pendiuc are poprire pe pensie, astfel că este îndeplinită condiția cu privire la achitarea prejudiciului: „Petentul a fost obligat la plata de despăgubiri civile, iar din actele dosarului rezultă că această condiţie este îndeplinită. Bunurile petentului au fost puse sub sechestru asigurător care a fost menţinut, iar executarea silită a fost începută cu privire la obligaţia stabilită în sarcina acestuia. Condamnatul a fost obligat la despăgubiri civile în solidar, partea ce revenea condamnatului a fost achitată prin poprire pe unicul venit, pensia sa. (…) Dovezile de îndreptare pot rezulta din atitudinea generală a condamnatului față de fapta săvârșită și față de condamnarea primită, recunoașterea faptei săvârșite, căința sinceră, preocupările de a înlătura urmările faptei ori de a le atenua, stăruința în repararea prejudiciului cauzat, atitudinea condamnatului față de pedeapsa pe care o execută și justețea acesteia. Gravitatea faptelor comise nu este un criteriu pe baza căruia să se poată pronunţa o soluţie de respingere sau de admitere a cererii, însă, în analiza ce urmează, se va face o corelare între natura faptelor comise şi felul programelor şi activităţilor urmate, urmând a se verifica dacă acestea din urmă sunt de natură să corijeze comportamentul infracţional pentru care a fost sancţionat petentul. Instanţa are în vedere că petentul nu a fost sancţionat disciplinar pe întreaga perioadă de încarcerare, dovedind că este apt să respecte regulile din mediul penitenciar, ceea ce creează premisele unei garanţii că, odată liberat, nu va încălca din nou normele penale. Aşadar, raportat la vârsta petentului, comportamentul acestuia pe parcursul încarcerării, programele şi activităţile la care a participat, dar şi aspectele pozitive evidenţiate de Comisie în cuprinsul caracterizării, instanţa constată că nu există niciun element negativ ce poate conduce la concluzia că reeducarea şi îndreptarea petentului nu ar fi posibile şi fără executarea în penitenciar a restului de pedeapsă. Având în vedere perioada efectiv executată, instanţa constată că aceasta este suficientă pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins, iar punerea condamnatului în libertate nu constituie un pericol pentru societate”, au reținut judecătorii de la Tribunalul Dâmbovița.
Citeşte întreaga ştire: Suma plătită de Tudor Pendiuc din pensie pentru acoperirea prejudiciului de 4,6 milioane de euro din dosarul Publitrans. Cum a convins judecătorii să-l elibereze condiționat